Servicii > Tratament > Tratament fisura anala
 
 
Consult   |    Tratament   |    Colonoscopie   |    Endoscopie   |    Preturi
     
Tratament fisura anala

TRATAMENTUL FISURII ANALE

Fisura anala poate evolua in aproximativ 50 % din cazuri catre o vindecare spontana. Evolutia naturala in celelalte cazuri este insa spre cronicizare, suprainfectare, aparitia si dezvoltarea granulomului sentinela si a papilei hipertrofice (surse secundare de durere), astfel incat de cele mai multe ori tratamentul devine imperios necesar.

Tratamentul medical reprezinta intotdeauna prima alegere; el poate aduce vindecarea in peste 80 % din cazuri si urmareste suprimarea durerii si contracturii sfincteriene. Scopul tratamentului este deci de a intrerupe cercul vicios constipatie – durere – contractura sfincteriana – constipatie secundara. Uzul topicelor antihemoroidale este proscris, intrucat nu pot aduce vindecarea si predispun la alergii de contact, iar folosirea supozitoarelor va conduce chiar la intretinerea bolii prin microtraumatismele care vor declansa, prin intermediul durerii, cercul vicios caracteristic.

Cercul vicios al fisurii anale


Cercul vicios al fisurii anale

O alta cale a tratamentului conservator este reprezentata de o achizitie de data relativ recenta a terapiei fisurii anale acute si cronice, toxina botulinica. Aceasta este injectata direct in muschiul sfincter intern, unde produce pentru un interval de pana la 3 luni o sfincterotomie clinica, ulterior tonusul muschiului revenind la normal. in aceasta perioada de circa 3 luni, de regula, fisura se vindeca si simptomele dispar.

Toxina botulinica se utilizeaza pe scara larga, in multiple afectiuni, cele mai cunoscute fiind tratamentul ridurilor in chirurgia estetica.

Tratamentul chirurgical reprezinta ultima optiune in terapia fisurii anale, acesta ramanand rezervat fisurilor intratabile prin metode conservatoare, inclusiv toxina botulinica si a celor complicate (fistule, modificari deformizante ale interventiilor anterioare, abcedate, etc.). Uzual sunt folosite doua proceduri:
  • dilatatia anala – procedeul reprezinta o dilatatie ce urmareste ruperea asa-zis controlata ( in realitate este imposibil de controlat datorita diversitatii umane a pacientilor, fiecare fiind un caz particular), a unei parti din fibrele musculare ale sfincterului intern sub anestezie generala. Ratiunea sa consta in decelarea la unii pacienti a unui grad de fibroza a fibrelor musculare ce nu mai pot fi relaxate, astfel incat fisura este impiedicata sa se inchida. Desi procedeul determina evident ameliorarea sau disparitia simptomatologiei, ea este rar practicata astazi avand in vedere riscul de incontinenta definitiva datorat lipsei de control al ruperii fibrelor sfincteriene interne si posibilitatea lezarii concomitente a sfincterului extern.
  • sfincterotomia interna – scopul interventiei este sectionarea muschiului sfincter intern hipertrofiat, ceea ce va conduce la scaderea tensiunii acestuia si implicit la vindecarea fisurii. Durerile postoperatorii sunt destul de importante desi in general nu mai mari decat cele provocate de fisura insasi, oricare ar fi procedeul (deschis sau inchis). Complicatiile consecutive interventiei pot fi: singerarea, infectia, fistula postoperatorie, incontinenta anala, recidiva sau lipsa vindecarii.